Conferința internațională „Strengthening the Social Work and Social Service Workforce in Europe & Central Asia: Investing in Our Children’s Future

Prelegere Doru Buzducea, presedinte al Colegiului National al Asistentilor Sociali din Romania si decan al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala/Universitatea din Bucuresti, la conferinta internationala „Strengthening the Social Work and Social Service Workforce in Europe & Central Asia: Investing in Our Children’s Future”, 21-23 Nov, 2018, Bucuresti, organizatori Biroul Regional UNICEF pentru Europa si Asia Centrala, Ministerul Muncii si Justitiei Sociale/Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie

Stimati invitati, Doamnelor si domnilor,

Sunt onorat sa ma aflu astazi aici in acest moment important pentru asistenta sociala din regiunea Europei si a Asiei Centrale. Sunt convins ca eforturile noastre comune vor creste sansele ca fiecare copil sa se dezvolte la potentialul sau maxim.

In Romania, ca peste tot in intreaga lume, profesia de asistent social se afla in expansiune intrucat si-a dovedit eficienta. Stim cu totii ca asistenta sociala aduce beneficii sociale si economice indirecte comunitatilor locale care au inteles acest fapt si care investesc in dezvoltarea resurselor umane din domeniul serviciilor sociale.

Romania are o traditie importanta din acest punct de vedere. Ne situam printre primele tari care au elaborat o lege in domeniul asigurarilor sociale, vorbim de Legea Nenitescu din 1912 ce introducea asigurarile pentru toti muncitorii in caz de boala, accidente, invaliditate si batranete.

In 1920 este infiintat Ministerul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, ce coordona si activitatea de asistenta sociala prin Directia Asistentei. Tot in aceasta perioada, s-au constituit Birourile Judetene si Comunale ce coordonau asistenta sociala la nivel local.

Una dintre primele facultati de asistenta sociala din Europa a functionat in Romania, este vorba despre Scoala Superioara de Asistenta Sociala „Principesa Ileana” din Bucuresti infiintata in 1929 si care a functionat la nivel universitar pana in anul 1952, apoi invatamantul de asistenta sociala a fost redus la nivel postliceal functionand astfel pana in 1969 cand a fost desfiintat definitiv de catre regimul comunist.

In perioada comunista  a fost desfiintata reteaua comunitara de asistenta sociala, au fost desfiintate serviciile de specialitate, profesia de asistent social a fost exclusa din nomenclatorul profesiilor iar noul cadrul legislativ a eliminat complet sistemul national de asistenta sociala.

Dupa 1989 se reiau preocuparile in domeniul asistentei sociale, se infiinteaza prima specializare de asistenta sociala in cadrul Universitatii din Bucuresti, apoi modelul este preluat peste tot in tara astfel incat la ora actuala avem 23 de universitati pe intreg cuprinsul tarii care pregatesc asistenti sociali.

Dupa 28 de ani de la reinfiintarea invatamantului de asistenta sociala avem deja peste 40.000 de absolventi pregatiti sa intervina pentru profesionalizarea serviciilor sociale.

De asemenea, avem infiintata Asociatia Scolilor de Asistenta Sociala din Romania care si-a propus sa conecteze programele de studiu la cerintele pietei muncii.

Doresc sa amintesc si traditia Revistei de Asistenta Sociala al carei prim numar a aparut in 1929. Traditia a fost reluata in anul 2002, la ora actuala revista este indexata in baze de date internationale iar din boardul stiintific fac parte nume prestigioase de la nivel international ca M. Payne si L. Dominelli.

Astazi, dupa mai bine de un sfert de veac de la primele initiative de reconstructie a sistemului national de asistenta sociala, avem servicii si institutii de specialitate, avem o legislatie si un cadru normativ precum si o autoritate de reglementare in domeniu: Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania (CNASR).

CNASR a fost infiintat in baza Legii 466/2004 privind statutul asistentului social, ca organizatie profesionala, neguvernamentala, de interes public, apolitica, nonprofit, cu personalitate juridica, autonoma si independenta.

CNASR acorda avizul de exercitare a profesiei de asistent social precum si treptele de competenta profesionala, este autoritatea romana competenta pentru recunoasterea diplomelor si a calificarilor in profesia de asistent social (cf. Legii 117/2008), elibereaza certificatele de recunoastere internationala, a eleborat Codul deontologic al asistentilor sociali (publicat in Monitorul Oficial), este integrat in Sistemul de Informare pentru Piata interna al Comisiei Europene ca autoritate romana competenta pentru profesia de asistent social, face parte din Consiliul de coordonare in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului si adoptie si este membru al Federatiei Internationale a Asistentilor Sociali (IFSW) si al Uniunii Profesiilor Liberale din Romania (UPLR).

Potrivit legii, profesia de asistent social poate fi exercitata numai de catre persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

  1. a) este cetatean roman sau cetatean al altui stat;
  2. b) are diploma de licenta in asistenta sociala;
  3. c) este inregistrat in Registrul National al Asistentilor Sociali din Romania;
  4. d) nu se regaseste in vreunul din cazurile de incompatibilitate prevazute de lege.

In 2005, CNASR avea inregistrati 275 de membri iar la ora actuala avem peste 8000 de membri in Registrul National al Asistentilor Sociali din Romania, registru pe care il si gestionam.

Treptele de competenta profesionala ale asistentului social acordate de catre CNASR sunt urmatoarele: a) asistent social debutant (mai puțin de 1 an vechime in specialitatea studiilor si în practica din domeniu); b) asistent social practicant (minim 1 an vechime in specialitatea studiilor si în practica din domeniu); c) asistent social specialist (minim 3 ani vechime in specialitatea studiilor si în practica din domeniu) si d) asistent social principal (minim 5 ani vechime in specialitatea studiilor si în practica din domeniu).

Un rol important in dezvoltarea serviciilor sociale si implicit a profesiei de asistent social de dupa 1989 l-au avut si agentiile internationale ca Unicef, Banca Mondiala, USAID, dar si organizatiile neguvernamentale.

Serviciile sociale s-au infiintat, dar furnizarea acestora a fost realizata de persoane care nu aveau studii de specialitate, dat fiind faptul ca prima promotie de asistenti sociali, de dupa revolutie, a absolvit in 1994.

Odata cu dezvoltarea serviciilor sociale a aparut si necesitatea profesionalizarii acestora, precum si restabilirea rolului asistentului social in furnizarea acestora.

Acum as vrea sa va descriu un portret al asistentului social din Romania, asa cum reiese el din cercetarile realizate de catre CNASR!

Aproximativ 88% dintre asistentii sociali din Romania sunt de gen feminin, peste 60% dintre acestia au intre 30 și 49 de ani iar un procent de 62% au deja treapta de competenta specialist sau principal, deci au o experienta profesionala notabila.

Aproximativ ¾ dintre asistentii sociali din Romania sunt angajați la stat, in sistemul public de asistenta sociala, în timp ce 1 din 5 asistenti sociali lucreaza in mediul neguvernamental iar mai putin de 1% lucreaza in regim de libera practica, avand cabinete individuale sau societati profesionale de asistenta sociala.

Din perspectiva domeniilor de practica, peste 70% lucreaza in DGASPC-uri (protectia copilului, dar si cu persoanele adulte), in SPAS-uri (administratia locala), in domeniul sanatatii si al persoanelor cu dizabilitati.

Prezenta asistentilor sociali este mult mai redusa in asistarea persoanelor varstnice, in domeniul justitiei, al asistentei sociale comunitare, al persoanelor fara adapost si a victimelor violentei domestice.

Din punct de vedere al denumirii pozitiilor ocupate, marea lor majoritate ocupa posturi de asistent social. Intalnim insa si alte denumiri ale posturilor ca: inspector de specialitate, consilier sau referent de specialitate. Putin peste 2% dintre asistentii sociali detin functii de conducere si foarte putini s-au declarat functionari publici la data inscrierii. De asemenea, putini au functii administrative sau sunt cadre didactice universitare.

Distributia geografica a asistentilor sociali este concentrata in centrele universitare mari, cu traditie in formarea asistentilor sociali si cu oportunitati mai mari in privinta obtinerii locurilor de munca. In același timp, un numar mare de asistenti sociali gasim in acele judete in care serviciile de asistenta sociala publice sau neguvernamentale sunt mai dezvoltate (ex. Bacau, Alba, Vaslui). La polul opus, asistentii sociali sunt mai putini prezenti in judetele din imediata apropiere a marilor centre universitare (ex. Giurgiu, Teleorman, Ialomita, Calarași, Tulcea, Braila, Salaj). Explicatia consta in migrarea acestora pentru studii dar si pe fondul oportunitatilor reduse de a-si gasi un loc de munca in aceste judete.

Marea majoritate a asistenților sociali (88.6%) lucreaza in mediul urban si doar 11,4% in mediul rural, la sate si comune. Aceasta distributie reflecta slaba reprezentare a asistentilor sociali calificati in mediul rural confirmata atat de catre recensamantul SPAS-urilor realizat de catre Banca Mondiala in 2014, cat si de studiul realizat de catre CNASR in 2015 asupra asistentilor sociali de la nivel local.

Recensamantul SPAS-urilor (care a inclus 3.140 de primarii) realizat de catre Banca Mondiala in 2014 a evidentiat faptul că 38% din localitatile din mediul rural si 9% din orasele foarte mici nu aveau infiintate SPAS-uri, desi Legea 292/2011 a Asistentei Sociale prevede obligativitatea ca toate localitatile sa aiba astfel de servicii! De asemenea, in mediul rural doar 31% dintre SPAS-urile existente aveau angajati asistenti sociali. Deficitul de personal in sistemul national de asistenta sociala era estimat la 11.000 de persoane.

Toate aceste date indica o situatie ingrijoratoare cu privire la personalul care se ocupa de problemele de asistenta sociala la nivel local: asistentii sociali sunt minoritari in sistemul de asistenta sociala de la nivel rural!

Totodata, utilizarea unor functii administrative pentru activitati specializate de asistenta sociala permite angajarea de persoane cu calificari din alte domenii, precum si transformarea profesiei de asistent social intr-una birocratica, administrativa. In plus, atasarea etichetei „asistent social” unor persoane care nu au pregatirea universitara stabilita prin lege, afecteaza grav identitatea profesiei si induce in eroare opinia publica.

Aceasta stare de fapt este intretinuta de insuficienta reglementare a modalitatilor de ocupare a posturilor de asistent social, fiind necesar ca astfel de functii sa fie ocupate numai de persoane care au absolvit studii de specialitate conform Legii 466/2004 privind statutul profesiei de asistent social si care au aviz de exercitare a profesiei eliberat de catre CNASR.

In conditiile in care la nivel local intalnim de cele mai multe ori personal insuficient, fara pregatire de specialitate, supra-aglomerat, cu multe activitati administrative, preocupat mai mult de aspectele birocratice si mai putin de activitati de prevenire sau de specialitate, care presupun existenta unor abilitati si deprinderi specifice, consideram ca dreptul cetatenilor romani de a avea acces egal la servicii de asistenta sociala nu este respectat pe deplin!

Din aceste considerente militam pentru cresterea numarului de asistenti sociali in sistem, pentru a spori calitatea si nivelul serviciilor de asistenta sociala pentru toate categoriile de beneficiari.

De asemenea, pentru a atrage asistentii sociali in sistem este nevoie si de o politica de personal adecvata. Aici as enumera: imbunatatirea salarizarii din sistemul public, asigurarea de supervizare profesionala, respectarea standardelor privind incarcatura de cazuri pentru un asistent social, asigurarea resurselor necesare desfasurarii activitatilor dar si investitia in formarea continua.

Doamnelor si domnilor,

Dupa aceasta radiografie obiectiva a statutului actual al asistentului social din Romania, in incheiere, dati-mi voie sa fiu optimist.

La 100 de ani de la Marea Unire, ne putem intreba cum va arata Romania peste 10/20/50 de ani?

Raspunsul la aceasta intrebare este influentat de deciziile si alegerile pe care le facem astazi ca politica publica in domeniul asistentei sociale.

Avem nevoie de o viziune comuna in privinta sistemului national de asistenta sociala, de un sistem in care asistentul social sa fie prezent la orase, la comune si la sate.

Tocmai de aceea, in ultima perioada CNASR a desfasurat o ampla campanie pe intreg cuprinsul tarii, pentru a sensibiliza actorii locali cu privire la necesitatea profesiei de asistent social, campanie metaforic intitulata “Romania se ridica in picioare pentru asistenta sociala”.

Am trecut deja prin 30 de judete (ceea ce reprezinta ¾ din teritoriul tarii) iar la evenimentele noastre au participat asistenti sociali, oficialitati, jurnalisti, universitari, societatea civila, celebritati locale, prieteni si sustinatori ai profesiei de asistent social.

Intr-un an si jumatate de campanie, avem peste 350.000 de stiri si informații pozitive in mass-media despre profesia de asistent social, peste 40.000 de participanti la evenimentele noastre, peste 25.000 de km parcursi cu masina, oficiali care au constientizat faptul ca profesia de asistent social nu este o consumatoare de resurse ci din contra, profesia de asistent social aduce beneficii sociale si economice indirecte comunitatilor locale.

Asadar, doamnelor si domnilor, ne ridicam, dar nu oricum, ci in picioare pentru asistenta sociala!

Va multumesc pentru atentie!

By |2018-11-21T09:19:15+00:00noiembrie 21st, 2018|Stiri|0 Comments